Știri

Avram Iancu va săruta obrajii plânși ai Prutului

Petroșăneanul Avram Iancu va săruta obrajii planși ai PRUTULUI, râul care lăcrimează zilnic pentru cele două țări surori: ROMÂNIA și BASARABIA.

O întâlnire scurtă aici, pe pământ, și nu în apă, cu petroșăneanul AVRAM IANCU, “omul amfibie” cum este denumit acum în toată Valea Jiului (și nu numai !), pare o aventură tot atât de riscantă ca și îndraznelile sale în explorările privind rezistența ființei umane, în întrecerile inegale cu imensa forță a naturii.

El știe că, cea mai mare victorie în viață nu este cea asupra adversarului, ci cea asupra ta însuți. Deși nu este născut într-o zodie de apă, cea mai mare atracție gravitațională asupra sa, nu o are pământul, ci apa. A învățat să înoate pe la vârsta de 10 ani, în ștrandurile vechi și mai puțin curate ale Petroșaniului de altă dată, făcându-se într-o zi frate de cruce cu apa. Se gândește acum să inventeze cel de-al cincilea stil de înot, completând astfel cele patru consacrate, de mult timp, în manualele acvatice ale lumii.

Se zice ca, oricând este în stare să înoate chiar și într-un pahar cu apă, pentru a demonstra că performanța nu s-a oprit pentru totdeauna în fața ușii zilei sale de naștere. Competiția cu apa a început practic, din anul 2014, când a “sărit” pe neasteptate, direct în apele reci ale Canalului Mânecii, acolo unde l-a întâlnit și cunoscut pe viitorul său prieten de drum, basarabeanul ION LAZARENCO TIRON. Amândoi au înotat în această strâmtoare, de la un mal la altul, nu pentru performanță, ci pentru însănătoșirea naturii umane, dovedind că sunt tot atât de puternici și de tari ca și stânca de Dover.

Avram Iancu este primul român care a condus, pentru un timp, apele Dunarii de la izvoare până la vărsarea în Marea Neagră, având tricolorul românesc înfășurat în jurul cugetului și inimii sale.

La 25 mai 2018, Avram Iancu va săruta obrajii plânși ai Prutului, râul care lăcrimează în fiecare zi pentru cele două țări surori : România și Basarabia. Este o mare înobilare și împodobire a Centenarului Marii Uniri de la Alba Iulia, din 1918, pe care o fac cei doi frați români, Avram Iancu și Ion Lazarenco Tiron. Ei vor parcurge, în această zi, o distanță de cca. 100 km, înotând dintr-o conștiință superioară, ce flutură ca un tricolor pe cursul inferior al Prutului până la vărsarea lui în Dunăre. Asemenea miilor de plugari transilvaneni care au parcurs pe jos distanțe tot atât de mari, de acasă până la Catedrala Unirii de la Alba Iulia, atunci în 1918, Avram Iancu a plecat și el din timp, pe apă și pe uscat, spre ziua împlinirii unui veac și a unui ideal de secole a neamului românesc.

BASARABIA. Între anii 1328 – 1348, familia basarabenilor, dinastia întemeietoare a Țării Românești, a câștigat prin lupta împotriva tătarilor, stepa cuprinsă între Prut și Nistru, aceasta devenind astfel pământ românesc. Până în 1812 teritoriile românești au fost călcate în picioare de toate copitele imperiilor europene, nesătule de subjugare și de sânge.

Numele de Basarabia i-a fost dat de către Imperiul țarist rus, în 1812, când acesta și-a anexat acest teritoriu prin Tratatul strâmb de la București semnat în același an. La 27 martie 1918, Sfatul Țării din Basarabia declara Unirea cu patria mamă, România. La 26 iunie 1940, comisarul poporului – MOLOTOV, transmitea României un ultimatum prin care cere acesteia retrocedarea Basarabiei până în 28 iunie 1940. În noaptea de 27 – 28 iunie 1940, Consiliul de Coroană al Țării accepta ultimatul. La 22 iunie 1941, prin celebrul Ordin dat de generalul Ion Antonescu “Ostași, vă ordon treceți Prutul !“, armata română sustinută de cea germană a reușit eliberarea Basarabiei, restabilind din nou granița noastră pe Nistru.

Dupa 1945, Uniunea Sovietică a ocupat din nou teritoriul aparținând României, adică Basarabia, trecându-l definitiv în componența U.R.S.S. În anul 2003, România și Federația Rusă au ratificat un Tratat prin care ambele țări recunosc independența Republicii Moldova.

Oare câtă apă va mai curge pe Prut până când cele doua țări surori vor fi, iarași, împreună ? Poate, de data aceasta, PE VECIE !

Dorel Neamțu
Redactor: Tiberiu Vințan

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.