Cuvânt pentru suflet Știri

Cuvânt pentru suflet – Petrila, vrednici apărători ai credinței strămoșești

Cuvânt înainte – Biserica cu hramul ”Sf. Ierarh Nicolae” din Parohia Petrila Brad, a fost precedată de o bisericuță din lemn, până în anul 1882, când s-a început construcția actualei biserici, finalizată în anul 1884, sub păstorirea preotului Ioan Ștefoane-Preda (cf. Arhive). A fost sfințită în anul 1901. Între anii 1995-1997, pictorul Constantin Ciubuc, a realizat pictura interioară, iar în 1999, acest lăcaș de cult, a fost târnosit.

”În calitate de primar al orașului Petrila vreau să mulțumesc doamnei Dr. teolog Agena Markovici Preda, urmașă a vrednicilor preoți din familia Preda, pentru troița dăruită bisericii ”Sf. Ierarh Nicolae” din Taia și comunității noastre. Mă înclin cu respect în fața vrednicilor preoți și învățători din familia Preda, care au fost pionierii învățământului petrilean, au fost stâlpii ortodoxiei și au ținut vie flacăra neamului românesc în cele mai grele vremuri pe care le-a trăit comunitatea noastră” – Primar Vasile Jurca.

”Vrednici apărători ai credinței strămoșești și ai unității de neam”

Pericolul oricărei generații este de a-și uita trecutul și înaintașii. De aceea doresc ca strădania preoților Preda pentru înfăptuirea unității de credință și a României mari să nu rămână ascunsă generațiilor viitoare și să scot la lumină faptele acestor vrednici slujitori ai altarului.

Preoții Ioan Ştefone-Preda, Dimitrie Șt. Preda şi Ioan Şt. Preda, care au fost păstori sufleteşti din tată în fiu timp de peste 100 de ani, au făcut ca prin jertfa lor să contribuie la realizarea celui mai mare deziderat al poporului drept credincios: Unirea şi la păstrarea credinței strămoşeşti la Petrila.

În acest an 2018, declarat de către Patriarhia Română ”Anul omagial al unitătii de credintă şi de neam” şi ”Anul comemorativ al făuritorilor Marii Uniri (din 1918)”, doresc să aduc un omagiu acestor făuritori ai României mari şi un îndenm către tinerele generații, de a nu-i uita şi de a le păstra vie memoria.

”Omagiu preoților Parohiei Petrila Brad din Taia, Petrila – Preoții Preda”

Preotul Ioan ”popa Ioanu” (cca. 1790-1860)

A fost slujitor al Bisericii de lemn din Taia, atestată încă din anul 1767 şi a ridicat împreună cu fiul său, preotul Dimitrie, cea de a doua Biserică de lemn, care a slujit apoi ca şcoală romănească pentru copiii satului. În timpul său existau în Taia două Bisericuțe de lemn. Ambele sunt atestate în anul 1868 pe harta iozefină.

Preotul Ioan a fost numit: ”Corifeul neuniților” (cf. Dobrei), deoarece a fost cel mai mare luptător pentru păstrarea Ortodoxiei la Petrila, într-o vreme în care majoritatea parohiilor Văii Jiului au fost nevoite să-şi părăsească credința. El este amintit și de Mitropolitul Andrei Şaguna, pentru strădania sa într-o perioadă grea de prigoană, din partea Bisericii Unite (cf. Memorii).

Preotul Dimitrie ”popa Dumitru” (cca 1835-1915)

A fost un preot luminat cu știință de carte și fiu al preotului Ioan. După anul 1855 pe una din Bisericile de lemn a transformat-o în școală, iar el a fost și primul învățător al satului Taia și împrejurimi. Preotul Dimitrie a început să îi îndrume cu multă dăruire pe tinerii satului la școala din prisma Bisericii. Apoi a adus la Petrila și alți învățători, începând cu anul 1869, care să se ocupe de educația copiilor (cf. Arhivă).

A fost martorul Unirii românilor din 1856, pe care i-a sprijinit în realizarea idealului lor și a păstrat neatinsă credința străbună fiind un vrednic slujitor al altarului. A ridicat bisericile de lemn din satele Jieț, Cimpa, Popi și Maleia, atestate în anul 1868 pe harta iozefină.

În anul 1871-1872 este pomenit în Analele Școlii din protopopiatul Hațeg ca find preot și absolvind examenele de atestare cu ”foarte bine”. Împreună cu fiul său, preotul Ioan, au ctitorit cea mai mare biserică a Văii Jului, Biserica parohiei Petrila Brad din satul Taia, între anii 1882-1886.

Preotul Ioan ”popa Preda” (1862-1922)

A fost fiul preotului Dimitrie și este păstrat viu în amintirea sătenilor din satele Petrilei ca ”popa Preda”. Timp de 40 de ani a fost ctitor și vrednic slujitor, ajutat și de fratele său, cantorul Dumitru. Bisericii din cărămidă a parohiei Petrila Brad din Taia, pe care a zidit-o și a înfrumusețat-o (1882-1886), precum şi vrednicilor credincioşi din aceasta parohie, le-a dăruit toată viata.

În 1893, a ridicat actuala biserică de cărămidă din satul Jieț în care a slujit mulți ani, iar în satul Popi poporul a păstrat vie amintirea celor trei „popi Preda”, ctitori ai bisericilor din sat și împrejurimi. De asemenea a slujit la Biserica din Maleia pe care a renovat-o (cf Arhiva).

Preotul Ioan s-a îngrijit şi de școala satului din Taia, să aiba un învățător, pe Petru St. Preda şi copiii să fie ştiutori de carte. A deschis şi o școală de pomărit unde copiii satului să învețe să fie buni gospodari. A avut el însuşi o familie numeroasă cu opt copii. (cf Arhiva).

Este amintit în Analele Catedralei din Sibiu, în anul 1900, ca dăruitor la zidirea Catedralei alături de învățătorul de mai târziu de la Taia, Dumitru Moruş. De asemenea este amintit în anul 1901-1902 slujind alături de protopopul Stanca şi alți preoți la Petroşani (cf. T.R.).

A înfruntat vitregiile vremii împotriva regimului asupritor din acea vreme care impunea maghiarizarea şi catolicismul, luptând pentru libertatea națională şi păstrarea Ortodoxiei aşa cum au făcut-o şi înaintasii săi. A fost printre primii preoți care a fost închis (1914-1916) şi asuprit, în închisoarea din Oradea, în urma căreia s-a îmbolnăvit şi a murit la numai câțiva ani. Preotul Ioan a fost apreciat pentru curajul său de a se împotrivii asupririi, precum şi pentru slujirea altarului strămoşesc şi a credincioşilor satelor din jurul Petrilei.

A văzut cu ochii săi realizat idealul tuturor românilor de Unire din 1918, fiind prezent alături de reprezentanții preoțimii şi poporului la Petroşani la această mare manifestație. Acestuia i-au urmat si alți preoți vrednici de pomenire pentru transmiterea mai departe a credinței strămoşeşti şi al idealului național la Petrila.

Prima Troiță 1886 – 1940 și actuala Troiță 2018

Noua troiță ridicată în memoria vrednicilor de pomenire

Noua troiță este ridicată în anul 2018 cu binecuvântarea parintelui paroh Emil Velican, de către protopopul Stanko, fiul Dr. teolog Agena Markovici-Preda, flică a parohiei Petrila Brad din Taia. Troița este ridicată în memoria vrednicilor de pomenire preotii Preda, a urmaşilor lor, preoți, învățători şi călăuzitori ai poporului iubitor de Dumnezeu de pe aceste meleaguri, precum si a eroilor parohiei căzuți pentru apărarea nazuințelor naționale.

”Aduc un mic prinos de recunoștință preoțimii noastre petrilene, păstrătoare şi transmițătoare a credintei strămoșeşti, preoțime slujitoare care s-a jertfit alături de popor în vremurile grele, trecute”, preoteasa Agena.

Documentație: Autor Dr. teolog Agena Markovici Preda, broșură, Berna Elvetia, 2018

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.