Sport

CS Inter Petrila (Parângul Lonea), la 99 de ani

Nota autorului: La Petrila, fotbalul se joacă din pasiune și dragoste pentru acest sport rege. Suntem acum într-o situație excepțională cauzată de pandemia Covid-19 (Coronavirus) și cred că nimeni nu s-ar fi gândit vreodată să existe și o astfel de situație în care sportul este pur și simplu blocat. O criză nedorită căreia, din păcate, îi va urma și altele, de natură economică, care se vor resimți și în lumea sportului. Vorbim de un an 2020 cu un campionat întrerupt de pandemie, ceea ce se mai întâmpla doar în timpul războiului…

Vorbind de lumea sportului cu balonul rotund, doresc să reiau un foarte frumos istoric al echipei de fotbal de la Petrila, relevat cu o măiestrie aparte și presărat cu imagini inedite într-un cotidian care a dispărut din presa vremii. Așadar, în continuare, cuvintele nu îmi aparțin dar măiestria cu care au fost așternute la acea vreme (2011) este demnă de a fi întipărită în memoria tuturor acelora care iubim această echipă, Inter Petrila (Parângul Lonea) și nu trebuie lăsate să se piardă odată cu dispariția unui cotidian. Ele aparțin cunoscutului redactor sportiv al Văii Jiului, Genu Tuțu, căruia îi mulțumesc pe această cale și să îmi fie cu iertare dacă am îndrăznit să le reaștern în cele ce urmează.

Anul 2020 înseamnă 99 de ani de fotbal la Lonea, cartier al Petrilei. De ce Lonea? Pentru că prima grupare apărută în 1921 s-a numit Parângul Lonea, nume păstrat până în anul 2000, când, prin fuziunea cu Jiul Petrila, s-a renunțat la Jiul și Parângul, optându-se pentru numele Inter Petrila.

Genu Tuțu – Istoria fotbalului la Petrila (2011)

Un grup de tineri din colonia Lonea, apărut la granița din secolul XIX și XX au pus bazele fotbalului în anul 1921. La început, pe un teren neîngrădit, apoi, prin 1926-27, pe unul după toate regulile, pe locul actualului stadion de la Lonea. Societatea minieră s-a implicat puternic în susținerea sportului, a fotbalului, cu o puternică implicare din anul 1931. Primul președinte a fost directorul Nicolae Gavrilescu, cel care a creat o serie de condiții necesare bunei organizări a activității sportive. Gruparea sportivă s-a numit la început Clubul Sportiv (C.S.) Lonea.

Nicolae Gavrilescu

La demersul lui Nicolae Gavrilescu au contribuit și alți conducători din candrul societãții, precum Eugen Cigăreanu, Iosif Zoller sau dr. Lajos Sandor, totodată dezvoltându-se și secțiile de box, turism, popice și lupte.Dupã anul 1930, alte personalități locale ale vremii, Ferenc Adorian, Kalaman Szigetvary, Guido Larinczi, Carol Urbin, Janos Dusa sau Traian Bârsan fiind printre cele mai active. Au urmat apoi în funcții de conducere și alte nume importante, precum Emilian Stăiculescu, inspector la mina Lonea sau Anton Cârcâleanu, funcționar la aceeași mină.În perioada 1930-1934 C.S. Lonea este, alături de alte echipe din Valea Jiului, participantă la Campionatul districtual (actuala Ligă a IV-a), iar în ediția 1937-38 o găsim ca participantă în Divizia C, Liga de Vest, seria a 2-a, ocupând locul 4 din opt echipe, acesta fiind primul clasament divizionar pentru C.S. Lonea.

În anul 1942, în poarta echipei Parângul Lonea apare un tânăr de numai 16 ani (născut la Lonea, pe 11 mai 1926) pe numele său Aurel Crâsnic, un debut fericit, într-un meci din cadrul Cupei Eroilor (campionatul era întrerupt datoritã războiului), când C.S. Lonea învinge cu 1-0 pe Jiul Petroșani din Divizia A!

Aurel Crâsnic

Antrenorul jiuliștilor Cibi Braun Bogdan i-a sesizat calitățile, propunându-l într-o selecționată a Văii Jiului ce va juca în 1945 la București. În 1948 va face armata la Deva, revine în 1949 la Parângul Lonea, iar din 1950 se transferă la Jiul Petroșani, acolo unde timp de 12 ani cunoaște adevărata consacrare. Detența, priza la minge, seriozitatea, calmul și siguranța au fost principalele sale atuuri care l-au propulsat până în echipa Naționalã! Este aproape firesc, în acest context, că majoritatea iubitorilor de fotbal din Valea Jiului îl consideră pe Aurel Crâsnic ca jucătorul etalon pe care l-a dat în timp fotbalul petrilean.

În primul sezon după cel de-al Doilea Război Mondial, 1946-47, C.S. Lonea are o evoluție foarte bună, ocupând locul 2 (din zece echipe), în seria a 10-a a Diviziei C, după C.S. Aninoasa, pe locurile rile 3 și 4 fiind tot două echipe din Valea Jiului, Victoria CFR Petroșani și Viscoza Română Lupeni! Este perioada în care cele mai cunoscute nume la echipa de la Lonea erau Nimu, Goadă, Horvath, Kertesz, I. Bârsan, Miclea, Nicșa, Guran, Polly Nemeș, Gyomori, P. Bogdan.

Începând cu anul 1947, fotbalul petrilean (implicit și echipa din Lonea) intră într-un con de umbră, în sensul că echipa dispare din eșalonul divizionar, în perioada 1947-1991. Astfel, echipa devine o protagonistă a campionatelor regionale sau județene, fără a fi o echipă tumultoasă, ci doar sarea și piperul acestui sector regional. Dupã 1980, activitatea fotbalistică la Lonea și Petrila este mai înviorată, datorită în primul rând, pasiunii oamenilor vremii, aflați la conducerea minelor Lonea și Petrila. Au existat câteva garnituri bune de fotbal, care în afarã de faptul cã i-au dat pe talentații Marcel Rico Cristea, Florin Stoica sau Florin Anton (portar), i-au aruncat în scenă câteva generații de jucători talentați. Așa ar fi generația echipei din 1976-1977, cu antrenorul Aurel Buză și jucãtorii Nyulas, Gligor, Fodor, Pilea, Buium, I. Radu, sau generația 1986-1987, cu Chirițoiu, Muntoiu, Nicu Preda, Irode, Fl. Stoica, Bădău sau Nareș în teren.

Așadar, în ediția 1991-1992, revine în Divizia C după o absență de 44 de ani! Data de 31 august 1991, prima etapă a seriei a IX-a, 1-0 cu Minerul Mătăsari, înseamnã reîntâlnirea cu eșalonul divizionar C. Parângul Lonea, într-o serie cu 15 echipe, are un comportament oscilant, într-o puternică serie olteană în care echipa antrenată de Constantin Cãtuți va ocupa locul 12, cu Fl. Anton, Frimu, Burlan, Lăzăroiu, D. Movilă, Doru Stana, Nichimiș II, S. Crețu sau Constantin Botezatu în echipă.

Edițiile 1992-1996 au fost cele mai bune pentru Parângul Lonea, chiar dacă în ediția 1992-1993 echipa va evolua în campionatul județean. Au urmat însă trei campionate de vârf. Ediția 1993-1994, Divizia C, locul 6 Un campionat greu, cu 20 de echipe și 38 de etape, a fost dus cu brio de Parângul Lonea în seria a III-a a Diviziei C, ca o curiozitate, cu niciun meci egal (20 victorii, 18 înfrângeri)! A avut cel mai bun atac al seriei, 80 de goluri înscrise, cu șapte mai mult decât promovata Dacia Pitești. S-a folosit o echipă puternicã, cu artileria grea, Buruntia, Ursu, C. Botezatu, S. Crețu, I. Varga, M. Cristea, Cr. Lazăr, Stana, Mitrofan sau Ocolișan.Ediția 1994-1995, Divizia C, locul 4 Este momentul când Parângul Lonea atinge momentul de vârf al deceniului 9, avându-i în echipă pe Bîzoianu, Muntoiu, Adrian Rusu, Benone Popescu, I. Varga, M. Cristea, Stăncic, Fl. Stoica, S. Crețu, Ursu, Gavriluț sau I. Lazăr. Ediția 1995-1996, Divizia C, locul 14 Evoluția bună din sezonul anterior va fi păstrată și în acest campionat, când rând pe rând, cei trei antrenori ai echipei, Carol Gall, Cornel Sălăgean și C. Cătuți vor menține o echipã competitivã cu Muntoiu, Frumoca, I. Varga, N. Stoian, Henzel, M. Popa, Ovidiu Dodu, D. Lazăr sau Benone Popescu în formație.

În următorii ani, Parângul Lonea va aluneca pe toboganul clasamentului, cu un loc 9 în ediția 1996-1997. Cu o echipă în care jucau I. Botezatu, Păun, M. Popa, Muntoiu, Nãcrealã, Stăncic, Cr. Barbu, N. Stoian, sezonul 1997-1998, locul 17 a ajuns să fie sinonim cu retrogradarea în campionatul județean (Divizia D), cu o mare emulație de antrenori (s-au succedat patru: Mircea Popa, Mihai Chițac, Dumitru Vizitiu, Nae Grecu) și cu o echipă în care jucau, printre alții I. Botezatu, Tăzlăoanu, Udrea, Năcreală, M. Mocanu, Muntoiu, Krautil, Petraru, Gică Constantin, Gigi Ștefan, Simeanu sau Noațã. Acelali antrenor Nae Grecu va reuși dupã numai un sezon, 1998-1999, readucerea echipei în Divizia C, printre componenți fiind Muntoiu, Apetrei, Kanduth, Daj, Simeanu. Întărită cu antrenorul Dorel Maria, cu jucătorii Ghițan, Szoradi, Neiconi, N. Stoian sau Tr. Barbu, cu tinerii Kalai și Câmpean, Parângul Lonea, devenită Inter Petrila, se va clasa la sfârșitul campionatului 1999-2000 pe locul 8 în seria a 3-a.

După proclamarea echipei, în 1999, ca Inter Petrila, viața grupării de pe Jiul de Est merge înainte. Locul 8 obținut cu cele trei mandate de antrenori (Nae Grecu, Marcel Cristea, Dorel Maria), a însemnat efortul echipei: Ghițan – G. Constantin (Nicoarã), Câmpean (C. Botezatu), Kalai (Cr. Movilã), Cr. Lazãr – R. Daj (Muntoiu), Pilea (Udrea), Szoradi, Simeanu (Tr. Barbu) – Kanduth (Ng. Stoian), G. Apetrei (Neiconi). Golgeterul echipei a fost, cu 8 goluri, Dan Neiconi. Acesta a fost începutul erei Inter Petrila.

Echipa va evolua în următorii ani la nivelul Diviziei C între anii 2000-2006, ocupând locul 10 (2000-2001), în seria a 6-a, locul 15 (2001-2002) în seria a 6-a, locul 11 (2002-2003) în seria a 6-a, locul 12 (2003-2004) în seria a 6-a, locul 13, ultimul (2004-2005) în seria a 7-a, retrogradată, dar readmisă la nivelul eșalonului trei.

Ultima apariție petrileană în Divizia C (actuala Liga a III-a) a fost în ediția 2005-2006, când Inter Petrila a terminat pe locul 10 în seria a 6-a, atunci retrogradând ocupantele locurilor 10-14. Lotul folosit în acel campionat, ultimul la nivelul eșalonului trei, a fost: Lovas (Ad. Dolha) – Acs (Alex Antofie), Bozsoki (Tãzlãoanu), Cioabă (Agapi), A. Antofie (Măciucă) – Fl. Frigescu (Șoilean), Brânzea (G. Constantin), I. Radu (Domnișoru), Corbei (Udrea) – Spânoche (Diaconescu), M. Frigescu (Chirițoiu), Bg. Dumitru. Echipa a fost antrenatã de Florin Stoica în tur și Aristică Cioabă în retur, golgeter fiind Sergiu Spânoche cu 11 goluri marcate. Din anul 2006, Inter Petrila joacă la nivelul județean al Ligii a IV-a.

Inter Petrila a intrat acum în cel de-al 95-lea an (2016 – nota redacției) al existenței sale cu două locuri 2, în campionat și în Cupa României. Față de evoluțiile din ultimii zece ani, este de departe, cea mai bună evoluție de după 2006 încoace. O echipă omogenă, cu jucători experimentați, care și-a ținut la respect niște adversari pe care i-a îngenuncheat cam cum a vrut: 10-0 cu Retezatul Hateg, 13-0 la Cetate II Deva, 3-0 cu Șoimul Bãita etc. Pe terenul de la Lonea nu a reușit nimeni nimic, petrilenii câstigând toate partidele, la diferente mari de scor. La mulți ani, Inter Petrila! Și la mai mare…

Documentație și foto:
Arhiva Gazeta Văii Jiului (cotidian dispărut)
Genu Tuțu – Raftul de colecție (2011)
Redactare – Daniel P. Bolog

Ferenc Adorian
Kalman Szigetvary
Janos Dusa

Inter Petrila la 95 de ani – 2016

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.